Luni, 23 Octombrie 2017
Luni, 23 Octombrie 2017


Poet român, tipograf maghiar și străzi numerotate

Există pe meleagurile maramureșene un orășel, care într-o anumită privință seamănă cu metropola americană New York! Nu pentru că ar avea zgârie-nori sau taxiuri galbene, dar pentru că are în schimb, în locul străzilor care să poarte numele unor personalități marcante precum Ion Șiugariu sau Tótfalusi Kis Miklós, străzi numerotate!

de Attila Tamási - Baia Mare

(HU)Plimbăreţ


PHOTOpuls - Oradea/Nagyvárad


Regele I.László (Sfântul Ladislau), fondatorul Oradiei, este unul dintre cei mai stimați regi ai epocii medievale europene. Fiind ocrotitorul Transilvaniei, în foarte multe biserici din Bazinul Carpatic pot fi găsite picturi murale înfâțișând-ul pe rege în ipostaze ocrotitoare. Anul 2017 fiind declarat Anul Szent László, în regiunile locuite de maghiari se sărbătoresc cu diferite evenimente culturale cei 825 de ani ce s-au scurs de la canonizarea lui. La unele dintre bisericile romano-catolice din Oradea s-a organizat și o expoziție din aceste fresce. (Foto: Fried Noémi Lujza)


Poet român, tipograf maghiar și străzi numerotate

Există pe meleagurile maramureșene un orășel, care într-o anumită privință seamănă cu metropola americană New York! Nu pentru că ar avea zgârie-nori sau taxiuri galbene, dar pentru că are în schimb, în locul străzilor care să poarte numele unor personalități marcante precum Ion Șiugariu sau Tótfalusi Kis Miklós, străzi numerotate!

de Attila Tamási - Baia Mare

Prințul de Wales – Doctor Honoris Causa al UBB

Îl leagă de această țară nenumărate fire, inclusiv înrudiri îndepărtate (venite prin dinastia Basarabilor a Țării Românești, mai exact prin urmașii transilvăneni principelui Vlad Dracula) sau mai apropiate (venite prin regina Maria – nepoata reginei Victoria a Marii Britanii – al cărei bust ne veghează în holul acestei universități), dar îl leagă mai ales afinități de suflet, dragostea pentru locuri și pentru oameni, succesiunea de dealuri și de văi a acestui spațiu, câmpurile acoperite cu flori, pădurile și apele străbătute încă de animale sălbatice și de pești și mai ales oamenii primitori, așa cum a mărturisit...

de Ioan-Aurel Pop, rector UBB - Cluj-Napoca

Bucovinenii au fost antrenați în scrierea proiectelor în cadrul Programului Operațional ENI „România – Ucraina 2014-2020”

Timp de două zile bucovinenii au fost antrenați în scrierea proiectelor în cadrul Programului Operațional ENI „România – Ucraina 2014-2020” ce va fi lansat în curând. În prima zi, oaspeții din regiunea Cernăuți, au avut posibilitatea de a-și face cunoștință cu etapele principale de scriere a unui proiect european.

de Adrian Bâcu - Cernăuți (Ucraina)

Limba noastră, o comoară – în vizită la Gimnaziul nr 6. Alexandru cel Bun din Cernăuți

O școală reprezentativă românească din Regiunea Cernăuți (Ucraina) înseamnă nu numai educație în limba maternă ci și un bastion al culturii românești. Starea de spirit a unei școli reprezentative minoritare este considerată ca și pulsul unei comunități etnice. Așa se întâmplă de fapt în orice parte a Europei, unde – din anumite motive – granițele au fost trase în așa fel încît milioane de oameni sunt nevoiți să se considere minoritari etnici, trăind într-o altă țară, decât în cea care se vorbește limba sa maternă. Gimnaziul nr. 6 Alexandru cel Bun din Cernăuți este fără doar și poate stindardul fidelității față de românism. Gimnaziul și-a căpătat actuala formă administrativă în mai multe etape, bazele acestuia punându-se în anul 1989, odată cu deschiderea primei clase cu predare în limba română în incinta Școlii Medii Ucrainiene nr 5. Peste doi ani se înființează Școala Medie de Cultură Generală nr 29 cu predare în limba română.

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

Pe viu, la mormântul lui Aron Pumnul

Din păcate, casa memorială a cărturarului român nu se bucură de aceeași atenție. Spre deosebire de mormânt, imobilul în care a locuit Aron Pumnul după ce s-a refugiat la Cernăuți este năpădit de buruieni care îți sădesc în suflet o tristețe adâncă. Dacă ar fi fost în România, aș fi vorbit probabil de o nepăsare a autorităților, dar, fiind vorba de un alt stat, îmi e e cu neputință să găsesc vinovați. Și cui i-ar folosi vinovații?

de Mirela Cara - Sfîntu Gheorghe


dialog

DIALOG/SCÂNTEI Béla Ambrus: În câteva decenii populația maghiară din Transilvania nu va mai exista

de Ambrus Béla - Cluj/Kolozsvár

Ca să nu fiu greșit interpretat, aceste rânduri le scriu pentru că pur și simplu sunt sătul să nu pot să deschid un ziar sau sa mut pe un canal TV fără să fiu înjurat direct sau indirect. Sunt sătul să mi se ceară explicații pentru declarații emise de Kelemen Hunor sau de politicieni din Ungaria. Sunt foarte sătul să fiu expediat zilnic în pustă sau la Budapesta de tot soiul de analfabeți, să mi se spună că dacă nu îmi convine, să mă car din țara ”lor”. Este și țara mea. Iar cei care vă spun că relațiile dintre români și maghiari, în țara noastră, se rezolvă între cetățenii români și cei cu nimic mai puțin cetățeni – maghiarii, vă mint în față!

DIALOG/SCÂNTEI Csaba Szabó: Nu ungurii, nu rușii, ci ignoranța și lipsa de pretenții a societății

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

Stimate coleg, cei care sunt în scufundare nu maghiarii sunt, care își găsesc rostul pe meleagurile natale, ci românii. (...) Maghiarii își țin pumnii pentru români, să nu se scufunde, dar ei nu pot trăi în locul românilor, care mai au în față multe: un Muhi, un Mohács, un 1848, un Trianon, un 1956...

DIALOG/SCÂNTEI Csaba Szabó: Nu ungurii, nu rușii, ci ignoranța și lipsa de pretenții a societății

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

Stimate coleg, cei care sunt în scufundare nu maghiarii sunt, care își găsesc rostul pe meleagurile natale, ci românii. (...) Maghiarii își țin pumnii pentru români, să nu se scufunde, dar ei nu pot trăi în locul românilor, care mai au în față multe: un Muhi, un Mohács, un 1848, un Trianon, un 1956...


Sus